...

Eu las cuvintele să se aşeze pe hârtie
Aşa cum vor ele şi nu e prea bine.

Aş vrea să pot scrie tot ce gândesc .
Dar e prea mult tot ce trăiesc.

Şi  pun stăpânire pe tot  ce e bun;
Pe tot ce e frumos;Pe tot ce e pur.

Şi chiar nu contează ceea ce tu simţi .
Când orice dispare,noi ,trebuie să fim cuminţi.

Atâta gălăgie ,şi totuşi,,,e pustiu
Când soarele adoarme ,noi abiea atunci ne trezim.