De ce suntem aşa amorţiţi ?
Când ne naștem suntem priviți ca o minune.Fața noastra este luminată, iar râsul nostru poate umple o cameră întreagă cu bucurie.
Apoi crestem si râsul nostru se stinge treptat.Flacăra din ochii nostri ajunge sa fie abia o scânteie.În loc să creștem ,să descoperim lumea şi pe noi înşine ,noi ne închidem sufletul ca îtr-o cușcă . Facem ce vor alţii sa facem,devenim nişte roboţi.Uităm sa fim noi.Suntem atât de captivaţi de societate ,încât uităm cine suntem.Descoperă lumea ,dar prin ochii tăi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu